Noile Sandero, Sandero Stepway, Jogger și Logan: provocări, reflecții și reușite ale echipelor locale de inginerie

Lansarea noilor Sandero, Sandero Stepway, Jogger și Logan marchează un moment important pentru marca Dacia – și, mai ales, pentru echipele Renault Technologie Roumanie (RTR). Dincolo de designul actualizat și noile motorizări, în spatele acestor modele se află un efort tehnic și uman uriaș, o cursă contra timpului în care fiecare decizie a contat.

24.03.2026

Articol

Noile modele adoptă o semnătură luminoasă în formă de „T” inversat, care accentuează identitatea mărcii și robustețea părții frontale. La interior, experiența de condus este redefinită printr-un ecran multimedia de 10”, un instrumentar digital color, încărcător wireless pentru smartphone și materiale textile noi, rezistente și elegante.

180_RBC7834.jpg

Sub capotă, gama devine mai „eco-smart”: noua motorizare Hybrid 155 aduce eficiență și plăcere la condus, în timp ce Eco-G 120 — prima versiune GPL cu transmisie automată — extinde autonomia până la 1.590 km. Motorul TCe 100, disponibil pe Sandero și Logan, oferă mai mult dinamism fără a compromite economia de combustibil.

220_RBC9055.jpg

Pentru un plus de confort și siguranță, modelele beneficiază de faruri automate, cameră multi-view, sistem de frânare automată de urgență și Driving Pack, demonstrând că simplitatea poate merge mână în mână cu inovația.

066_RBC4390.jpg

RTR a contribuit decisiv la dezvoltarea acestor modele, într-un context tehnic și reglementar complex. Despre provocări, satisfacții și momentele care au marcat acest proiect ne-au vorbit Claudiu Nițu, Chief Vehicle Engineer și Cristina Nechita, Platform Leader CMFB.

 

143_RBC7163.jpg

Ce înseamnă pentru voi momentul lansării noilor Sandero, Sandero Stepway, Jogger și Logan? 

Claudiu Nițu: Pentru echipele de inginerie lansarea noilor versiuni ale acestor modele a fost un proces cu multiple provocări, deoarece am trecut prin multiple schimbări ale termenelor de lansare, în principal ca urmare a modificărilor legislative. Trecerea de la EU7 la EU6X a avut impact atât asupra gamei de motoare cât și asupra platformei. Apoi, am trecut și prin modificări ale temei de design - trecerea de la semnătura luminoasă în formă de Y la cea în formă de T. Toate aceste schimbări au adus constrângeri în ceea ce privește planificarea, a cărei construcție a devenit extrem de complexă iar termenele de livrare pentru diferite părți ale proiectului au fost extrem de strânse. 

 

Cristina Nechita: Lansarea reprezintă, înainte de toate, un moment de reflecție – o pauză din ritmul intens al activității zilnice, în care privim în urmă și analizăm parcursul proiectului. Ne reamintim provocările tehnice, deciziile strategice și ne bucurăm, ca echipă, de rezultatul final.

Este clipa în care modelele Sandero, Sandero Stepway, Jogger și Logan – până atunci doar concepte – devin realitate, atât pentru noi, cât și pentru publicul larg. Este un moment mult așteptat, întrucât feedback-ul colegilor, și al jurnaliștilor, la care se adaugă opinia consumatorilor, confirmă alinierea sau nu a produsului cu așteptările pieței în ceea ce privește designul, motorizările și performanțele.

Totodată, este momentul în care întreaga muncă, implicare, dedicare și chiar regretele se materializează într-un vehicul care prinde viață la nivel global, care devine referința începând de mâine. Și, nu în ultimul rând, este clipa în care ne spunem că nu am încheiat misiunea, iar toate privirile se îndreaptă spre noi pentru a finaliza ultimele versiuni.

 

Care au fost principalele provocări tehnice în evoluția acestor modele emblematice Dacia?

Claudiu Nițu: În mod deosebit impactul GMP și platformă a fost mult mai mare decât se poate vedea de la exterior, iar câteva repuneri în discuție a temei de design cu siguranță nu au ușurat sarcina.
Din punct de vedere tehnic, un mare impact l-a avut redesenarea părții frontale (FAT) pentru a putea integra noile sisteme de răcire ale noilor motoare.
Un alt aspect important a fost aplicarea evoluțiilor arhitecturii electrice/electronice care la prima vedere putea părea o adaptare, dar care, în realitate, a fost o dezvoltare specifică în cele mai multe cazuri.
Presiunea planificării a fost și este foarte importantă din cauza constrângerilor impuse de reglementări, a căror respectare determină procesul de fabricație în uzinele implicate. 

DAC_2746.JPG

Cristina Nechita: Pe lângă provocările tehnice, de design sau planificare, a existat o presiune semnificativă și din punct de vedere al bugetelor, pentru a menține promisiunea Dacia de vehicul „best buy” – un raport preț/performanță cu care clienții noștri s-au obișnuit. Am adus motorizări mai performante, atât pentru versiunile hibride, cât și pentru cele GPL ale noilor modele și a trebuit să ținem cont la fiecare pas și de costuri. Toate acestea au presupus un efort suplimentar de adaptare și inovare.

DAC_2858.JPG

Cum a contribuit echipa Renault Technologie Roumanie la această evoluție și care au fost momentele de care sunteți cei mai mândri?

Claudiu Nițu: RTR a participat atât în faza de dezvoltare, cât și în industrializare, echipele noastre au făcut față cu brio la multiplele provocări, cuvintele cheie fiind aici adaptabilitate și gestionarea riscului.

Cristina Nechita: Ingineria locală a fost pilonul principal în realizarea acestor vehicule iar echipele au dat dovadă de agilitate, capacitate de adaptare și leadership.
Această contribuție s-a concretizat prin misiuni în uzine și la furnizori, prin propuneri de soluții tehnice optimizate, prin suport constant și asumarea responsabilității ori de câte ori a fost nevoie. Sunt mândră de fiecare moment în care RTR-ul a făcut diferența.

 

Dacă ar fi să transmiteți un mesaj colegilor implicați în proiect, care ar fi acela?

Claudiu Nițu: Le mulțumesc tuturor pentru tenacitate, pentru eforturile și sacrificiile făcute pentru această reușită!

Cristina Nechita: Nu pot decât să le mulțumesc tuturor, individual și colectiv pentru contribuție și implicare.  

Galerie foto (10)

Dacia
Dacia
Dacia
Dacia
Dacia
Dacia
Foto credit Radu Chindriș
Foto credit Radu Chindriș
Foto credit Radu Chindriș
Foto credit Radu Chindriș